De când am învățat să citesc nu m-am mai oprit. Cărți bune, proaste, nuvele, romane, poezii, genul thriller sau romantic, am citit tot ce mi-a căzut în mâini. Chiar și atunci când devenea chinuitor nu renunțam la speranța că din orice carte poți învăța ceva. Nu aveam o preferință anume, citeam orice. Cu timpul am realizat că am o atracție către anumite stiluri, că am o listă de autori dragi ale căror scrieri mă bucură oricând. Din când în când recunosc că îmi place să încerc ceva din afara dorințelor mele literare, să explorez stiluri în care pare că nu m-aș regăsi la prima impresie.
” Viața începe vineri” este o carte care împacă cu ușurință orice gusturi literare. O poveste de dragoste abia înmugurită se amesteca cu aerul polițist ce plutește în întreaga carte. Cartea are chiar și un presupus călător în timp ce lasă o undă de mister și de fantastic. Și totul se desfășoară în atmosfera Bucureștiului din anul 1898. Rama în care se desfășoare acțiunea este limitată la o perioadă scurtă de timp, nu prezintă o acțiune palpitantă dar te ține prinsă în aerul vechi al capitalei.
Îmi place foarte mult finalul când personajele adunate toate sărbătoresc ultima zi a anului privind spre noi cei din viitor, în timp ce noi, peste ani și multe file de poveste, privim spre ei cu nostalgie.
Și până la urmă domnul este din viitor? Sau este doar ciudat? Cei doi porumbei rămân împreună? Cum găsește sfârșitul anului Bucureștiul?
Pentru răspunsuri va doresc lectură plăcută!