
Categorie: Dezvoltare personală, Psihologie
Editură: ACT și Politon
Număr de pagini: 410
” Un proces asemănător se întâmplă cu cei care merg prin foc, cu cei care mănâncă sticlă și cu mânuitorii de șerpi. Pentru ei, devine clar că vor trece într-o stare mentală și corporală diferită. Iar când își mențin intenția fermă de a face acea schimbare, energia deciziei respective creează schimbări interne în creier și corp, care îi fac imuni la schimbările externe pentru o perioadă mai lungă de timp. Energia lor îi protejează într-un mod care, în momentul respectiv, le transcede biologia.”
” Am putea spune că atâta vreme cât îți percepi viața prin lentilele trecutului și reacționezi la condiții cu aceeași arhitectură neuronală și de la același nivel mental, te îndrepți către un destin genetic foarte specific și predeterminat. În plus, ceea ce crezi despre tine însuți, despre viața ta și despre alegerile pe care le faci în urma credințelor respective continuă, de asemenea, să trimită aceleași mesaje acelorași gene.”

În clasa a patra am mers în excursie la munte cu clasa. Toată lumea știe despre ce vorbesc, nu? Nu dormi cu o noapte înainte de emoții, rucsacul plin cu sandvișuri, unii cu o pungă în mână și cu helas în cealaltă. În ultima seară la Bușteni am avut un fel de masă festivă, pentru celebrarea sfarșitului claselor primare, unde am primit șampanie. Noi știam că șampania se bea de Revelion și că te amețești tare rău de la bule. Așa că după două guri de fiecare, am început să dansăm, să ne plângem că ne fuge imaginea din față, pe scurt, distracție maximă. A doua zi vorbind cu învățătoarea, ne-am plâns că ne este rău de la șampanie, doar ne amețisem cu o seară înainte. Este uimitor cum un copil copiază comportamentul adulților. Atunci am auzit pentru prima dată că există șampanie fără alcool. Am rămas mult timp nedumerită. Dacă nu era alcool în șampanie, eu de la ce m-am amețit? Pot să spun că atunci am trăit un efect placebo.
Autorul povestește propria lui experiență de viață. La 23 de ani, în timpul unui triatlon, a fost călcat de un SUV ajungând cu numeroase vertebre fracturate. A fost sfătuit să accepte implantarea unei tije, recuperare medicală și să accepte viața cu dureri cronice. A refuzat. În carte descrie procesul prin care s-a autovindecat folosind procesele propriului organism.
Cartea este foarte stufoasă, cu detalii medicale pe care greu le-am parcurs, cu elemente de energie, chakre, intenții și multe exemple. Încerc să explic ce am înțeles eu.
Peste tot auzim de gândirea pozitivă, de setarea unor intenții, despre cum ceea ce gândești îți modelează realitatea. De multe ori am încercat și eu dar fără rezultat. Acum am înțeles de ce. Nu este de ajuns să își repeți niște fraze în minte, printre planurile zile respective și ceașca de cafea. Trebuie ca fiecare intenție, dorință să fie însoțită de emoție. Îți imaginezi că o să mergi la plajă. Trebuie să simți nisipul pe picioare, briza mării, să fii acolo 100% pentru că mintea nu poate separa realitatea trăită de ceea ce îți imaginezi și atunci ea încearcă să te aducă să trăiești visul.
Principiul placebo funcționează în cazul unor afecțiuni, fie ele boli cronice sau traume, sau când pur și simplu vrei să îți remodelezi viața. Nu este ușor, presupune ștergerea unor programe adânc înrădăcinate în subinconștient, trăirea în prezent și concentrarea energie spre scopul propus.
Principalul mod în care autorul ne propune să realizăm asta este meditația. La sfârșitul cărții sunt prezentate două meditații prin care îți poți schimba o credință sau o percepție.
Deși mi-a dat un pic bătăi de cap mi-a plăcut cartea. Există și un documentar care se numește Heal în care autorul își prezintă povestea, pe lângă multe alte persoane. Corpul uman, existența noastră este complexă, prea mare pentru a o înțelege pe deplin în acest moment așa că fiecare informație care completează acest mare puzzle este bine venită.